| B I B L I O G R A F I E
PASTORUL IEREMIA HODOROABA
OMUL CARE A STAT IN SPARTURA
Daca ar fi sa fac o caracterizare a fratelui Ieremia Hodoroaba,
as putea sa-I cuprind viata într-o fraza: Omul care a stat în
spartura si ne-a ajutat în vremuri grele.
Din ruinele si suferintele unui razboi pustiitor, tânarul
Ieremia Hodoroaba a ajuns în Occident. Faptul acesta l-am
putea privi ca pe o întâmplare norocoasa, pentru ca
un tânar bucovinean din Cernautiul ocupat de rusi, prin acele împrejurari
atât de vitrege, a ajuns în inima Parisului. Dar aceasta
n-a fost o întamplare norocoasa, ci un act al grijii providentiale
a lui Dumnezeu care, în planul Sau întelept si plin
de dragoste, a pregatit un om pentru cei care am ramas sa traim în
iadul comunist.
Pentru noi credinciosii nou-testamentali din România, Ieremia
Hodoroaba a fost “îngerul lui Dumnezeu” care,
pe calea undelor, timp de 30 de ani, saptamâna de saptamâna,
ne-a adus de care era mare nevoie sa stea în spartura ce
se va crea între Est si Vest si sa ne ajute pe noi, Vestea
Buna, Evanghelia, întarindu-ne astfel în credinta noastra în
Domnul Isus în speranta ca vor veni vremuri mai bune. Prin
postul de radio Monte Carlo, Ieremia a patruns în casele
din satele si orasele tarii noastre, strapungând astfel cortina
de fier în care am fost încorsetati. Aceasta este marea
lucrare pe care a facut-o Dumnezeu pentru noi, prin fratele Ieremia.
Imi amintesc de primele Biblii care au fost trimise de fratele
Ieremia si de sora Madelene în România. Era cam prin
anul 1960. Eu eram profesor la Seminarul Baptist din Bucuresti,
când fratele Alexa Popovici, directorul Seminarului, mi-a
spus: “Scrie o vedere cu salutari pentru Ieremia Hodoroaba,
la Paris, Rue de Lille 48 si vei primi o Biblie mare”. Acesta
era consemnul conspirativ stabilit de fratele Ieremia, pentru a
sti cui sa trimita Biblii. Nu dupa mult timp, eu si sotia mea am
primit de la Paris, prin posta, o Biblie. M-am bucurat de acest
dar si sute de mii de credinciosi din România au primit Biblii în
acest mod. Ani de zile familia Hodoroaba a împachetat mii
de Biblii pe care le-au trimis în România, pentru a
potoli foamea celor flamânzi dupa Cuvântul Domnului.
Si aceasta a fost o minune a lui Dumnezeu.
Cam prin 1965, sora Madelene si cei patru copii au venit în
România. Vizita aceasta a fost pentru noi cercetarea îngerilor
lui Dumnezeu. Au cântat cu toata familia în cadrul
serviciului divin din Biserica Ferentari, din Bucuresti. Ne-am
bucurat atât de mult de ea, pentru ca era pentru noi o melodie îngereasca;
au fost primii mesageri care ne-au vizitat, veniti parca dintr-o
alta lume.
Fratele Ieremia a fost omul pe care l-a ales Dumnezeu sa completeze
nevoile noastre de medicamente. Multi bolnavi din România
si-au alinat durerile si si-au vindecat bolile prin medicamentele
trimise de familia Hodoroaba din Paris. Au folosit diferite metode
pentru ca medicamentele sa ajunga la bolnavi. Odata, a venit în
România fiul lor Filip cu un geamantan de medicamente si
a vizitat toate adresele din diferite localitati unde trebuia sa
le lase. Dupa revolutie, fiica lor, Ileana, a venit de câteva
ori în România cu ajutoare pentru cei lipsiti.
Nu putem uita contributia fratelui Ieremia pe tarâmul scrisului.
El este primul care, în toiul razboiului rece dintre marile
puteri prin care noi, cei din România, am fost tinuti într-un
mare întuneric literar, a pregatit si tiparit primele carti
de zidire spirituala, pe care, apoi, cu multa jertfa si înfruntând
mari pericole, le-a introdus în secret în România.
Aceste carti au însemnat mult pentru noi, pentru ca traiam în
plina revolutie culturala initiata de puterea comunista, când în
tara noastra nu s-a putut tipari nici un fel de carte religioasa, în
aafara de calendarul de perete. Ba chiar si lectiile de la Seminar
trebuia sa le scriem cu mâna, ca sa nu se faca multiplicarea
lor. În acele vremuri, Ieremia Hodoroaba a initiat “Colectia Îndrumatorului
Crestin” în Paris, Rue de Lille 48, în care a
tiparit zeci de carti în limba româna, unele traduse,
altele prelucrari, altele în original, cum ar fi: “Neemia,
paharnicul de la Susa”, care este o carte scrisa de Ieremia
Hodoroaba. Amintim si cele patru caiete care contin predicile sale.
A tradus carti, dintre care amintim: “Lumea în flacari” si “Pacea
cu Dumnezeu”, de Billy Graham. A tiparit si “Calatoria
crestinului” de John Bunyan sub titlul “Întâmplarile
pelerinului în calatoria sa”. A tradus si a tiparit
predici din C.H. Spurgeon, carti de zidire sufleteasca de Andrew
Murray si multe altele.
Nu putem însa sa nu amintim cartea saa de cântari intitulata “Cântarile
Evangheliei”, pe care a tiparit-o la Paris, în 1973,
multe din aceste cântari fiind compuse de rapsodul Nicolae
Moldoveanu din Sibiu, credincios din “Oastea Domnului”,
care a suferit mult în temnitele comuniste. Cartea cuprinde
frumoase cântari pentru corurile din bisericile noastre.
Ea a fost bine primita în tara, pentru ca din 1946 nu s-au
mai tiparit carti pe note pentru coruri. Prin cartea aceasta s-a împlinit
o mare nevoie din bisericile noastre, pentru ca aveam multe coruri,
iar repertoriul lor era scris de mâna.
Dupa 1968, fratele Ieremia a reusit sa viziteze bisericile din
România. Vizitele lui au fost o înviorare pentru bisericile
noastre, fratii si surorile vrând sa vada fata aceluia care
ani de zile i-a încurajat în credinta lor prin vocea
lui transmisa pe canalele undelor. Cu acele prilejuri a si înregistrat
coruri din mai multe biserici din România, pe care apoi le-a
transmis în cadrul programului sau de la radio. Prin 1980
l-am însotit si eu prin tara în câteva biserici
baptiste în lucrarea de înregistrare de cântari.
Mi-am dat seama atunci ce grea lucrare e înregistrarea la
radio; se muncea pâna noaptea târziu cu fiecare cor
pe care îl înregistra.
Amintindu-ne în câteva rânduri de bogata si rodnica
activitate pe care a desfasurat-o Ieremia Hodoroaba în viata
lui pamânteasca – din 1939, când L-a marturisit
pe Domnul în apa botezului, la Cernauti, în biserica
din cartierul Rosia (biserica care se întrunea în casa
lor si care a înfiintat coruri în bisericile din Patrausi
si Cernauti) si pâna la sfârsitul razboiului, când
a ajuns în Apus, unde s-a pus în întregime el
si familia lui la dispozitia lucrarii Domnului, ca Dumnezeu sa-Si
desavârseasca lucrarea în el – putem spune ca
Ieremia Hodoroaba a fost omul asezat de Dumnezeu în spartura
ca sa ne ajute pe noi care traiam vremuri grele. Si multumim lui
Dumnezeu ca ni l-a daruit.
Iar acum, dupa ce fratele a fost chemat la o slujba mai înalta,
e o datorie pentru noi ca pe rabojul revistei “Farul Crestin” sa înscriem
aceste rânduri despre viata si lucrarea acestui ilustru frate
al nostru, care a fost Ieremia Hodoroaba.
Prof.
Univ. dr. Ioan Bunaciu,
Profesor la Institutul Teologic Baptist din Bucuresti si
la Facultatea de Teologie Baptista din
Universitatea Bucuresti
|